Sindromul premenstrual

Sindromul premenstrual este o stare fizică în care sunt incluse diverse simptome ce recidivează în mod tipic în cursul unei anumite faze a ciclului menstrual, de obicei cu o 7-10 zile înainte de începutul menstrei. Practic, fiecare femeie resimte cel puţin un simptom al sindromului premenstrual la un moment dat al vieţii.

Simptomele specifice variază de la o femeie la alta. Între 5-10% din femei au simptome atât de severe încât solicită ajutor medical.
Sindromul premenstrual este neobişnuit la adolescente. Deşi unele adolescente suferă cu adevărat de acest sindrom, la majoritatea femeilor simptomatologia debutează între 20-30 de ani.
Femeile cel mai frecvent afectate de sindromul premenstrual sunt cele care au trecut printr-o schimbare hormonală majoră, aşa cum se poate întâmpla după naştere, un avort spontan sau provocat sau ligaturarea trompelor uterine. Femeile care întrerup contraceptivele orale pot de asemenea observa o accentuare a simptomatologiei sindromului premenstrual până la restabilirea echilibrului hormonal.
Deşi sindromul premenstrual a fost consemnat în literatura medicală încă din anii 1930, validitatea sa ca afecţiune medicală este un subiect intens controversat. Sunt numeroase temerile că acest sindrom va fi folosit pentru a dovedi că femeile sunt prea imprevizibile, fizic şi emoţional, pentru a-şi asuma anumite slujbe sau responsabilităţi. Specialiştii subliniază totuşi că sindromul – deşi generator uneori de disconfort – este rareori debilitant.
Simptomele sindromului premenstrual recidivează în cursul aceleiaşi faze a ciclului menstrual, de obicei cu 7-10 zile înainte de începutul menstrei.
Simptomele sindromului premenstrual pot cuprinde oricare din următoarele: balonare şi retenţie de lichid, umflarea dureroasă a sânilor, acnee, herpes sau susceptibilitatea laizbucnirile unui herpes recidivant, creştere în greutate de până la 2,5 kg (în urma retenţiei de lichid), dureri de cap, de coloană şi ale muşchilor sau articulaţiilor, irascibilitatea, anxietate, depresie sau iritabilitate, dorinţe imperioase pentru unele alimente, în special dulci sau sărate, insomnie, somnolenţă şi astenie sau dimpotrivă, surplus de energie, valuri de căldură sau greţuri, constipaţie, diaree sau tulburări urinare.
Un număr foarte mic de femei cu sindrom premenstrual pot resimţi simptome mai intense: crize de plâns, atacuri de panică, gânduri de sinucidere, comportament agresiv sau violent.
Articol preluat de aici, unde gasiti si restul articolului.
Acest articol a fost publicat în AFECŢIUNI GINECOLOGICE și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s